Cancerul oral rămâne o provocare majoră de sănătate publică, cu o mortalitate ridicată în România, subliniază dr. Mădălina Moldovan, medic specialist chirurgie orală şi maxilo- facială şi vicepreşedinta Colegiului Medicilor Stomatologi din Cluj. Lipsa programelor de screening, persistenţa factorilor de risc tradiţionali si adresabilitatea redusă la controalele stomatologice fac ca numeroase cazuri să fie identificate tardiv.
CRISTINA GHIOCA
Studii recente arată o creştere a incidenţei cazurilor de cancer oral la nivel global. Care sunt cauzele?
avansate cauzele majore se numără expunerea crescută la factori de risc tradiţionali, precum fumatul ( sub toate formele sale), consumul excesiv de alcool şi igiena orală precară, în ultimele decenii, s-a observat şi o creştere a cazurilor asociate cu infecţia cu HPV. De asemenea, schimbările în comportamentele sexuale, alimentaţia deficitară în antioxidant!, inflamaţia cronică, alterarea microbiomului, expunerea la radiaţii ultraviolete ( în special pentru buza inferioară) sau ionizante, neglijarea leziunilor cu potenţial de- malig-nizare, îmbătrânirea populaţiei contribuie la această tendinţă. ADN trebuie uitaţi factorii genetici şi epigenetici care joacă un rol important în această creştere. Progresul metodelor de diagnostic şi raportarea mai precisă pot, de asemenea, explica parţial această tendinţă.
Cât de frecvente sunt cazurile de cancer oral determinate de infecţia cu HPV?
La nivel global, 15- 25% dintre- cance-rele orofaringiene sunt asociate cu infecţia HPV. Incidenţa acestora este în creştere, mai ales la pacienţi tineri, nefumători şi neconsumatori de alcool. Acest fenomen este întâlnit în special în ţările dezvoltate, unde- s-a observat o scădere a cancerelor asociate toxinelor clasice şi o creştere a celor mediate viral, în România, datele- epidemiolo-gice sunt limitate, dar tendinţele urmează modelul european: tot mai multe cazuri de cancere orofaringiene HPV- pozitive, cu prognostic mai bun şi răspuns favorabil la radioterapie şi chimioterapie, comparativ cu cele HPV- negative.
Populaţia este foarte puţin informată
Cât de informată este populaţia în ceea ce priveşte corelaţia dintre acestea?
Nivelul de informare a populaţiei privind relaţia dintre HPV şi cancerul oral este foarte scăzut. Majoritatea pacienţilor nu asociază infecţia cu riscul oncologic oral şi nu cunosc beneficiile vaccinării anti- HPV. Aceasta poate reduce semnificativ riscul de cancer orofaringian.
NIVELUL DE INFORMARE A POPULAŢIEI PRIVIND RELAŢIA DINTRE HPV Şl CANCERUL ORAL ESTE FOARTE SCĂZUT
Cum se situează România comparativ cu alte state în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea asociate cancerului oral?
Potrivit Global Cancer Observatory ( GLOBOCAN) 2022, România prezintă o incidenţă estimată de 14, 1 cazuri la 1OO. OOO de bărbaţi, una dintre cele mai ridicate valori din Uniunea Europeană ( UE), cu aproximativ 2000 de cazuri noi pe an. Cancerul cavităţii orale şi al buzei se situează pe locul 14 în ierarhia naţională a neoplaziilor, iar mortalitatea asociată rămâne semnificativă, cu o rată cumulativă de 0, 31%. Acest lucru reflectă faptul că majoritatea cazurilor sunt diagnosticate în stadii. Prin contrast, ţările din Europa de Vest şi Nord, unde există programe de screening, campanii de educaţie sanitară şi vaccinare anti- HPV extinsă, raportează incidenţe mai mici şi rate de supravieţuire mai ridicate.
Ce rol au fumatul şi consumul excesiv de alcool în apariţia cancerelor orale?
Fumatul şi consumul excesiv de alcool reprezintă principalii factori etiologici ai cancerului cavităţii orale, fiind implicaţi în peste 75% dintre cazuri. Fumul de tutun conţine peste 50 de substanţe carcinogene ( inclusiv nitrozamine şi hidrocarburi aromatice policiclice) care produc mutaţii ale- ului, stres oxidativ şi inhibă genele supresoare tumorale. Aceste efecte sunt amplificate de polimorfisme genetice ale- enzi-melor detoxifiere, ceea ce explică susceptibilitatea variabilă între. Alcoolul acţionează atât ca agent carcinogen direct, câtşi ca potenţator al toxicităţii tutunului, în plus, alcoolul distruge bariera lipidică de protecţie a mucoasei orale, crescând permeabilitatea la alte substanţe carcinogene.
Consumul simultan de alcool si tutun creste riscul de cancer
Care sunt efectele consumului concomitent de alcool şi tutun?
Utilizarea concomitentă a celor două are un efect sinergie, crescând riscul de cancer oral de până la 100 de ori comparativ cu persoanele neexpuse. Acest efect este accentuat
PREVENŢIA OBICEIURILE ZILNICE: O ALIMENTAŢIE ANTIINFLAMATOARE, EVITAREA TOXINELOR, CONTROALE STOMATOLOGICE PERIODICE Şl RECUNOAŞTEREA PRECOCE ADEZIUNILOR SUSPECTE POT TRANSFORMA O BOALĂ CU MORTALITATE RIDICATĂ- ÎNTR-UNA PREVENIBILĂ.
în zonele anatomice inferioare ale cavităţii orale – planşeul bucal, marginile limbii, gingia inferioară – unde saliva bogată în metaboliţi carcinogeni stagnează. Pe lângă carcinogeneză, fumatul şi alcoolul sunt incriminate în apariţia unor leziuni premalig- ne sau cu potenţial de malignizare ( eritro- plazie, leucoplazie, lichen plan cu displazie); în scăderea secreţiei salivare sau alterarea microbiomului oral, favorizând creşterea bacteriilor gram- pozitive producătoare de acetaldehidă. Acestea sunt asociate şi cu încetinirea vindecării tisulare, inflamaţia cronică sau scăderea imunităţii locale, prin inhibarea funcţiei neutrofilelor şi a celulelor natural- killer, în regiunile cu prevalentă mare a fumatului şi consumului de alcool ( Europa de Est, Asia de Sud), se observă cea mai ridicată incidenţăa cancerului oral. în România, unde prevalenta fumatului la bărbaţi depăşeşte 30% %%, cancerul oral are una dintre cele mai mari incidenţe din UE. Controlul acestor obiceiuri, alături de menţinerea igienei orale şi screeningul periodic rămân strategii fundamentale de prevenţie primară şi secundară a cancerului oral.
Cât de importante sunt alimentaţia şi stilul de viaţă în prevenirea apariţiei cancerelor orale?
Alimentaţia şi stilul de viaţă au un rol esenţial în prevenirea cancerelor orale, in fluenţând direct inflamaţia cronică, stresul oxidativ şi capacitatea organismului de a repara leziunile ADN. Studii recente arată că o dietă echilibrată – bogată în fructe, legume, antioxidanţi ( vitaminele A, C, E), carotenoizi şi polifenoli – scade semnificativ riscul de carcinom scuamos oral. în contrast, consumul crescut de carne procesată, grăsimi saturate, zahăr şi alimente ultraprocesate creşte inflamaţia sistemică şi favorizează disbioza microbiomului oral. Stilul de viaţă joacă, de asemenea, un rol determinant. Renunţarea la fumat şi limitarea consumului de alcool, asociate cu igiena orală riguroasă, exerciţiul fizic regulat şi menţinerea unei greutăţi sănătoase reduc semnificativ riscul de transformări premaligne ale mucoasei orale. O atenţie specială trebuie acordată şi protecţiei buzelor faţă de radiaţiile ultraviolete şi consumului adecvat de apă, care menţine echilibrul salivar. VMR.
Rolul medicului stomatolog nu se limitează la tratarea afecţiunilor dentare, ci include şi responsabilitatea de a identifica precoce leziuni suspecte şi de a educa pacienţii în privinţa factorilor de risc, subliniază Colegiul Medicilor Stomatologi din România ( CMSR ). ” Prevenţia şi diagnosticul timpuriu salvează vieţi. Este nevoie de informare corectă, controale regulate şi colaborare între profesioniştii din domeniul sănătăţii, pentru ca depistarea precocea cancerului oral să devină o rutină medicală, nu o excepţie”, spune dr. Luminiţa Oancea ( foto), vicepreşedinte CMSR . De altfel, CMSR a constituit un grup de lucru dedicat elaborării unui set de măsuri profesionale care să sprijine implicarea activă a medicului stomatolog în detectarea timpurie a leziunilor suspecte asociate cancerului oral. Printre obiectivele asumate se numără: educaţia susţinută a medicilor stomatologi asupra metodelor moderne de screening; demersuri instituţionale pentru introducerea medicului stomatolog în tumor- board; demersuri către CNAS pentru decontarea protezelor maxilo- faciale necesare bolnavilor operaţi de cancer, precum şi introducerea cancerului oral în Planul National de Cancer
